vineri, 22 ianuarie 2010

Polderele olandeze

Prof. Ciprian Popescu

Oamenii care trăiesc pe ţărm sunt într-o luptă continuă cu marea. Cele mai mari bătălii au fost purtate de olandezi. Ei au o zicală: “Lumea este opera lui Dumnezeu, dar Olanda a fost creată de olandezi”. Un sfert din ţara lor se află sub nivelul mării. În prezent mai mult de 1900 de kilometri de diguri şi dune de nisip naturale protejează de inundaţii pământul deosebit de fertil.
Lupta împotriva mării continuă de 700 de ani. Unele zone extrem de populate ale ţării, ca cele două mari oraşe, Amsterdam şi Rotterdam, sunt aşezate pe insule recuperate din mare, numite poldere.
Pentru că cei peste 16,5 milioane de olandezi trebuie să trăiască pe o suprafaţă totală de numai 41.500 de kilometri pătraţi, dintre care 18,4% este apă (asta în timp ce, românii, de pildă, au la dispoziţie peste 238.000 de kilometri pătraţi), locuitorii Ţărilor de Jos şi-au pus la punct tehnologii prin care să-şi protejeze terenurile, casele şi viaţa.
După devastatoarele inundaţii din 1953 care au omorât mai mult de 1.800 de oameni, olandezii au început cel mai mare plan din lume de construcţie împotriva inundaţiilor, relevant fiind proiectul Delta, care presupunea construcţia de diguri şi realizarea imenselor porţi folosite împotriva furtunilor cu rol de închidere a estuarului către mare. În anul 1932 a fost terminată construcţia imensă a digului de 32 de kilometri care a separat Zuiderzee de Marea Nordului şi a permis asanarea unei arii de teren de 1.650 de kilometri.

Un comentariu: